Braduti de Craciun

Au trecut 22 de zile de la Craciun, am tot vrut sa scriu despre bradutii mei de Craciun si nu am resuit. Azi am terminat tema la psihologia copilului, am trimis-o si m-am pus sa scriu despre brazii mei.

Anul trecut am avut parte de mai multi braduti, fiecare special in felul lui, in fiecare ma regaseam intr-un anumit fel, in fiecare a fost o particica din mine.

Bradutul de acasa. Acasa = acolo unde imi este sufletul. O buna parte din sufletul meu este acolo, langa cei dragi mie alaturi de care am petrecut multe multe Craciunuri minunate si speciale, acolo alaturi de cele mai minunate fiinte de pe acest pamant. Acasa:

Bradul meu, doar al meu (cat egoism :p). Este bradutul pe care l-am cumparat in decembrie 2007, este bradul care era la al doilea Craciun, este bradul care a fost puternic si a trecut peste un an. Bradutul meu:

Bradul nostru. Primul nostru brad. Desi 2008 nu incepuse foarte roz pentru acest "noi" s-a incheiat cu acest minunat brad. Am reusit :):

Bradul de la job, bradul cu costuri minime, doua crengi, cateva stelute si munca in echipa:

Bradutul de pe biroul meu, speranta ca anul care vine va fi mai bun, mai provocator:

Iar aceasta sunt eu, simtind fiecare clipa:

Am avut parte de un Craciun deosebit!

Aproape ca a mai trecut un an ...

Trece vremea, trece vremea, trece vremea
Si n-o poti opri ...

Doar iubirea, doar iubirea e tot ce ne-a ramas. :)

searching for myself – part 2

duminici

Plimbarica:

Pescu:

Chei:

searching for myself – part 1

Cautand ... am gasit! Am gasit o parte din mine :).

Despre mine, in decembrie 2005:
"
Sunt testoase peste tot,
Pe birou sau pe desktop,
Pe raft in bucatarie
Sau pe-altundeva – ea stie.
Programarea-i munca sa
Seara e la salsa.
Cu copii vorbeste-usor
Or simti ei ca-i de-a lor,
Pentru ca pare-a trai
In lume de jucarii…
Siguri mai buni am parea,
Dac-am fi mai multi ca ea…
Treba-i iese bine, cica,
Din suflet o bucatica,
Pune-n fiecare rod,
Dat de-o linie de cod.
Ca esti in mijlocul nostru iar,
Multumim Oana-Maghiar,
Iar in anul care vine
Sa ai parte doar de bine,
Ca fiind asa iubita,
Meriti sa fii fericita.
"

Grecia ...

De cand m-am intors din Grecia am un sentiment ... cum ca as fi trait ceva magic si nu prea am avut timp sa ma gandesc de ce. Azi, cand m-am asezat sa scriu despre micul concediu, mi-am dat seama ca a fost o saptamana magica pentru ca am facut atatea lucruri deosebite si am vazut atatea locuri frumoase.

De ce mi-a placut atat de mult Grecia?

Pentru ca marea era minunata, pentru ca am vazut pesti, pentru ca mi-a adus stelute si scoici de pe fundul marii, pentru ca ne-am dus in viteza spre muntele Athos:

Pentru ca langa "casuta noastra temporara" era un piersic iar de pe balconul ei se vedea un petic de mare, pentru ca dimineata randunelele ne urau o zi buna si la micul dejun pescarusul ne spunea pofta buna. Pentru ca erau flori si palmieri, pentru ca am mancat in fiecare zi langa mare si am impartit mancarea cu vrabiutele obraznice:

Pentru ca am baut cafea dimineata pe malul marii:

Pentru ca am gasit inimioare:

Pentru ca am fost pe drumul perfect si am vazut locuri minunate:

Pentru ca am vazut insula Kelifos, cea in forma de testoasa, am atins-o si am sarit de pe vas:

Pentru ca le-am adus pietricele broscutelor mele (coltul dreapta jos, cel alb e din Grecia):

Pentru ca a fost atat de minunat.

o poza de un intai mai

O poza cu soarele de dupa o ploaie, o poza cu o pisica, o poza cu lalele, o poza cu el ... sau toate intr-o singura poza:

am timp?

O "chestie" care nu mi-a iesit bine din prima mi-a ocupat toata ziua. Iar acum, seara, mi-am dat seama ca am uitat sa zambesc azi.

Astazi nu am avut timp sa fiu eu (eu?).

"
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
"
Octavian Paler

vise

Acum aproape 10 luni scriam despre un vis. Atunci nu era atat de greu sa realizez unele vise.
Azi mi-au furat visul :(. Cine? Nu stiu. Cum? Nu stiu? De ce? Nu stiu si nici nu pot sa inteleg.

Floricele mele de pe balcon si-au petrecut iarna pe casa scarii. Cum s-a incalzit un pic vremea au facut floricele. Aveau floricele, erau atat de frumoase, iar eu abia asteptam sa le pun iar la locul lor: in gradinita mea cu flori :).

Azi dimineata, am luat sticla cu apa sa le ud si ... nu mai erau acolo!?!?!?!? Cele doua jardiniere grele, mari cu flori frumoase NU MAI ERAU. Era numai pamant pe jos si fruze rupte. M-am gandit ca cineva le-a luat temporar, ca sa poata spala geamul, sau ca se va zugravii. Urmele de frunze rupte duceau afara, iar afara nu erau floricele mele. Acum seara am venit repede de la servici, speram sa le vad. Speram sa fie totul doar un vis urat, o gluma proasta.

Pagube materiale: mici. Pagube sufletesti: mult prea mari.

O ultima poza, in primavara asta:

Am dreptul sa fiu tare necajita din cauza aceasta?

M-am inscris la psihologie sperand ca ma va ajuta sa inteleg mai bine oamenii.

Acum nu inteleg! Nu pot sa inteleg cine poate sa ia niste jardiniere cu flori...

Dar poate trebuie sa invat sa accept si nu sa incerc sa inteleg. Poate...

O poveste de primavara

A venit, in sfarsit, primavara in inimioarele noastre.


Ghiocelul, rusinos, a iesit sa ne salute.


Fluturasul cauta ghiocei.


Eu ma bucuram de o zi minunata de 1 martie.


Chiar exista ghiocei ;))