September 12, 2009
July 28, 2009
la Sfântu
Eu la Sfântu:
Aceasta este o poză care mă descrie foarte bine în cele 12 zile frumoase petrecute vara aceasta la Sfântu. O poză neprelucrată cu mine "zburând" deasupra mării :).
Chiar nu găsesc cuvinte cu care să pot descrie cum m-am simţit, cum ne-am simţit acolo ... pot doar sa zic că a fost minunat.
May 12, 2009
March 27, 2009
Dansând, uitând, visând
Oare când am uitat ce plăcut e să dansezi cu o bluză muuuult mai mare?
Oare când am uitat ce bine e să fluturi nişte mâneci uriaşe?
Oare când am uitat că nu avem nevoie de motiv ca să dansăm?
Oare când am uitat ce frumos e să te laşi purtat de aer?
Oare când am uitat să ne bucurăm de lucruri mărunte?
Oare când am uitat sa fim, să ne comportam şi să ne îmbrăcăm, pur şi simplu, aşa cum simţim?
Dar oare chiar am uitat?
March 7, 2009
Alegerea babelor
La început de martie, fiecare dintre noi ar trebui să îşi aleagă o babă. Nu am reuşit să fac acest lucru în nici un an. Este o decizie mult prea dificilă ;)). Din noua zile sa imi aleg o zi şi aşa cum este acea zi aşa va fi tot anul meu ... pur şi simplu până acum nu am fost în stare sa imi aleg o babă.
Dar anul acesta ... m-au ales babele pe mine. Au venit cu mâncărică la nepoata lor din Cluj. Sunt atât de norocoasă ca am asemnea bunici :). Babuţele mele dragi, Manana şi Buna Jeni:
Dar anul acesta ... m-au ales babele pe mine. Au venit cu mâncărică la nepoata lor din Cluj. Sunt atât de norocoasă ca am asemnea bunici :). Babuţele mele dragi, Manana şi Buna Jeni:
Să trăiţi mulţi ani fericiţi, să fiţi sănătoase şi să mai veniţi în vizită, vă aştept cu drag!
March 2, 2009
142 km pe schiuri
Aproape că ajungeam la Oradea numai pe schiuri în 6 zile, deşi anul acesta vârsta şi-a spus cuvantul :p (adică am schiat mai puţin decât anul trecut).
Am schiat, totuşi, destul de mult :), încă mai schiez (azi noapte am schiat).
Aici sunt cei 142 km
Iar mai jos este o mică, mică parte din ceea ce am vazut şi ceea ce am simţit:
Am schiat, totuşi, destul de mult :), încă mai schiez (azi noapte am schiat).
Aici sunt cei 142 km
Iar mai jos este o mică, mică parte din ceea ce am vazut şi ceea ce am simţit:
E atât de bine acolo, e atâta linştite ... este alfel, eu sunt altfel acolo ... Totul era mai simplu, toata existenţa mea avea un singur scop: să schiez prin aerul curat şi peisajul minunat, să stau la soare de câte ori aveam ocazia, să zbor ...
February 28, 2009
February 27, 2009
February 10, 2009
Despre normalitate si anormalitate
“
Un mare vrăjitor, vrând să distrugă un regat, a turnat o bautură vrăjită în puţul de unde beau toţi locuitorii lui. Oricine bea din apa aceea înnebunea.
A doua zi dimineaţa a băut din ea toată populaţia şi toţi şi-au pierdut minţile, în afară de rege, care avea un puţ doar pentru el şi familia lui, la care vrăjitorul nu putea să ajungă. Alarmat, regele a încercat să ţină în frâu poporul, luand o serie de măsuri de siguranţa şi de sănătate publică: dar poliţaii şi inspectorii băuseră din apa otravită şi socoteau că deciziile regelui erau o absurditate, hotărând să nu le respecte cu nici un chip.
Cand luară cunostiinţă de acele decrete, locuitorii regatului rămăsera încredintaţi că suveranul înnebunise, şi acum scria lucruri fără sens. Strigand, o pornisera spre castel, şi-i ceruseră să abdice.
Disperat, regele a fost de acord să părăsească tronul, dar regina l-a oprit, zicând: “Să mergem acum şi noi până la fântână şi să bem din ea. Astfel vom fi şi noi la fel ca ei.”
Zis şi făcut: regele şi regina au baut din apa nebuniei şi-au început numaidecât să îndruge lucruri fără noima. Supuşii lor s-au căit pe loc: de vreme ce regele dovedea atâta înţelepciune, de ce să nu-l lase să-şi cârmuiasca ţara?
Şi o ţară a trait mai departe în pace, deşi locuitorii ei se comportau în chip foarte diferit faţă de vecinii lor. Regele a putut să cârmuiască până la sfarşitul zilelor sale”
A doua zi dimineaţa a băut din ea toată populaţia şi toţi şi-au pierdut minţile, în afară de rege, care avea un puţ doar pentru el şi familia lui, la care vrăjitorul nu putea să ajungă. Alarmat, regele a încercat să ţină în frâu poporul, luand o serie de măsuri de siguranţa şi de sănătate publică: dar poliţaii şi inspectorii băuseră din apa otravită şi socoteau că deciziile regelui erau o absurditate, hotărând să nu le respecte cu nici un chip.
Cand luară cunostiinţă de acele decrete, locuitorii regatului rămăsera încredintaţi că suveranul înnebunise, şi acum scria lucruri fără sens. Strigand, o pornisera spre castel, şi-i ceruseră să abdice.
Disperat, regele a fost de acord să părăsească tronul, dar regina l-a oprit, zicând: “Să mergem acum şi noi până la fântână şi să bem din ea. Astfel vom fi şi noi la fel ca ei.”
Zis şi făcut: regele şi regina au baut din apa nebuniei şi-au început numaidecât să îndruge lucruri fără noima. Supuşii lor s-au căit pe loc: de vreme ce regele dovedea atâta înţelepciune, de ce să nu-l lase să-şi cârmuiasca ţara?
Şi o ţară a trait mai departe în pace, deşi locuitorii ei se comportau în chip foarte diferit faţă de vecinii lor. Regele a putut să cârmuiască până la sfarşitul zilelor sale”
Paulo Coelho, Veronika se hotăraşte să moara
:) de multe ori m-am intrebat: unde e acea fântână?
January 15, 2009
Braduti de Craciun
Au trecut 22 de zile de la Craciun, am tot vrut sa scriu despre bradutii mei de Craciun si nu am resuit. Azi am terminat tema la psihologia copilului, am trimis-o si m-am pus sa scriu despre brazii mei.
Anul trecut am avut parte de mai multi braduti, fiecare special in felul lui, in fiecare ma regaseam intr-un anumit fel, in fiecare a fost o particica din mine.
Bradutul de acasa. Acasa = acolo unde imi este sufletul. O buna parte din sufletul meu este acolo, langa cei dragi mie alaturi de care am petrecut multe multe Craciunuri minunate si speciale, acolo alaturi de cele mai minunate fiinte de pe acest pamant. Acasa:
Bradul meu, doar al meu (cat egoism :p). Este bradutul pe care l-am cumparat in decembrie 2007, este bradul care era la al doilea Craciun, este bradul care a fost puternic si a trecut peste un an. Bradutul meu:
Bradul nostru. Primul nostru brad. Desi 2008 nu incepuse foarte roz pentru acest "noi" s-a incheiat cu acest minunat brad. Am reusit :):
Bradul de la job, bradul cu costuri minime, doua crengi, cateva stelute si munca in echipa:
Bradutul de pe biroul meu, speranta ca anul care vine va fi mai bun, mai provocator:
Iar aceasta sunt eu, simtind fiecare clipa:
Am avut parte de un Craciun deosebit!
Subscribe to:
Posts (Atom)
